“Antreprenoriatul este despre setea de a crește” — Fă cunoștință cu Ramela Lombardi, fondator și owner Silgimar

Stăteam ieri la poveste cu Ema, partenera mea pe marketing și din vorbă în vorbă, mă întreabă “Ramela, tu cum ai creat Silgimar? Și cum te simți că ai făcut asta?”

“Hmm….”

Atât am putut să zic. 

Chiar așa. Cum mă simt? Care e drumul meu? Cum am ajuns aici? Și cu toate întrebările acestea în minte, m-am decis că n-ar fi rău să mă deschid și să împărtășesc cu voi, cine sunt eu, Ramela Lombardi, dincolo de imaginea de femeie puternica, dincolo de omul care pare ca a reușit.

Și dacă tot m-am hotărât să fiu vulnerabilă, am să abordez un topic greu de discutat, dar cu care cred că ne confruntăm toți – Sindromul impostorului. Și de ce este așa impregnat in  mine? Pentru ca ma uit in jur si vad oameni care au lasat in urma lor lucruri marete, oameni care n-au trait degeaba… Eu, ma simt doar o particula de praf.

Sunt un om modest, simplu, care iubește curățenia și puritatea, în toate formele și aromele sale. Și cred că am iubit această valoare așa intens încât am făcut un business din asta. Mereu am avut doar ținta în față și nu am știut căi ocolitoare. Asta m-a făcut un om muncitor. Și dacă stau să mă gândesc, am început să muncesc din copilăria timpurie. 

Pe câmp.

În joacă. 

Sau în serios. 

Mi-amintesc cum „conduceam” găștile de copii, pe câmp, la adunat fasole-boabe rămase în urma combinei. În toate vacanțele adunam baloți de paie din urma presei, ne juleam, cădeam, dar cui îi păsa? Eram liberi. Când trăgeam “chiulul” de la muncă, fugeam repede la gârlă să ne scăldăm. Dar ce, credeți că dura mult, marea escapadă? Ajungeam acasă și ne luau mâncărimile. Așa își dădea seama tata că noi fusesem la scăldat. Nopțile noastre de vară nu erau nopți, ci călătorii în spațiu. Știam toate constelațiile strălucitoare, pe nume și pe loc. Am crescut iubind munca. Eram fericită, înconjurată de prietenii mei. Și sa nu crezi ca recitam din Eminescu, sau dezbateam teorema lui Pitagora. Noi ne împărtășeam gândurile și emoțiile. Dacă mă-ntrebi, acelea au fost momentele care m-au format în cine sunt astăzi. Am crescut într-o familie în care valorile primordiale erau educația și erudiția. Puteam să scăpăm cu orice, însă dacă nu progresam la școală… era de rau. Nimic altceva nu-l supara mai tare pe tata...

Ai mei, au reusit in viata prin munca grea si prin tot ce-au facut s-au straduit să scoată “oameni”  din mine si  fratele meu. Plangeam, ne uitam la copilaria prietenilor nostri uneori ne supăram. Dar acum, uitându-mă în spate, le multumesc si simt ca le datorez lor, tot ce-am devenit si tot ce-a reusit sa fac. Mi-au transmis gena de om ambițios,m-au învățat disciplina, si demnitatea cu care sa muncesc.

Anii au trecut, am ajuns la facultate și am ales să studiez cifrele. M-am format ca specialist în domeniul consultanței  financiar-bancare. Si dupa ce am inteles despre  meseria de finantist, in banca, am pornit la drum în antreprenoriat – oferind servicii de consultanță financiară ca freelancer.

Si totusi la mine starea de bine se lega de alb, de curat, de miros proaspat. Am început să visez să am o spălătorie mică. Visam să fie perfect automatizată, si cochetă. Și pentru ca știu ca lecția numărul unu în viață este că “ceea ce nu crește, dispare”, am acceptat provocarea de a crește zi de zi. Cu pași mici, dar siguri.

Antreprenoriatul? Antreprenoriatul în mintea și percepția mea este despre setea de a crește. De a te perfecționa continuu, despre tenacitatea de a te reinventa în contexte în care greșești tu, echipa ta, sau orice situatie simți că te provoacă. Antreprenoriatul este despre bucuria de a construi echipe, de a aduce valoare în societate și în viețile oamenilor, despre naturalețea cu care poți aborda orice domeniu, fără a discrimina “noblețea” acestuia. Este despre demnitatea și mândria  cu care spui ca munca ta este despre a aduce confort în viețile oamenilor și nu despre “a spăla rufe murdare”.

Pentru mine, antreprenoriatul a început la 12 ani,  pe câmp, conducând echipe de copii și sper să urmez modelul părinților mei, care, astăzi, la 86 de ani sunt antreprenori activi, dându-mi lecții de viață si despre bucuria de a trăi frumos. Chiar și la această vârstă, ei muncesc și aduc valoare în continuare.

Am crescut alături de oameni frumoși care m-au susținut, m-au ascultat, m-au înțeles, m-au impulsionat și mulțumită lor am ajuns omul de astăzi. Împreună cu o echipă de oameni pe care îi iubesc am creat SILGIMAR. Împreună cu ei și cu partenerii noștri am învățat secretele acestui domeniu. Am învățat din greșeli, am crescut din dorința de a fi mai buni și mai de folos celor care au nevoie de serviciile noastre.

Am crescut ascultând și corectând.

Am crescut Silgimar.